Oprit de poliție de două ori în Statele Unite

Distribuie articolul pe:

Acum câțiva ani, am fost în Statele Unite pentru a vizita un prieten drag… A fost cea mai bună decizie pentru că Ron (prietenul american) avea să treacă în lumea celor drepți în anul următor, dar nu despre asta voi scrie acum.

Pentru că tot ajunsesem (în sfârșit) în “America”, după câteva zile, am decis să închiriez o mașină și să fac o plimbărică de unul singur, pentru a vedea cu ochii mei ceea ce mi-am imaginat peste 40 de ani despre tărâmul făgăduinței.

Turul în cifre

  • 8 zile
  • peste 4.200 mile terestre (cca 6750 Km)
  • peste 68 de ore la volan
  • 12 state vizitate/străbătute
  • Temperaturi de la -17 la +19 (grade Celsius)
  • Condiții meteo: zăpadă, gheață, ploaie înghețată (icy rain), furtună de nisip (în Marele Canion), drumuri blocate de căderi de zăpadă, tuneluri blocate de căderi de pietre etc.

Reguli de bază când conduci prin State

Pentru că soția lui Ron conducea aproape zilnic, am putut primi sfaturi utile cu privire la condusul în Statele Unite. În primul rând, privitor la viteză, am fost avertizat că cel mai sigur, pentru a evita oprirea și amenda, este să nu depășesc viteza legală (diferită de la stat la stat) cu mai mult de 4 mile/oră. Lucru pe care l-am respectat cu sfințenie și totul a fost în regulă.

În al doilea rând, în orice stat, pe autostradă, dacă ai mașină oprită pe banda de urgență și tu rulezi pe prima bandă, obligatoriu semnalizezi și treci pe banda a 2-a.

Foarte important, dacă ești oprit, ideal ar fi să dai jos geamul și să aștepți liniștit cu mâinile pe volan. Polițistul va veni la tine și îți va da instrucțiuni ulterioare precum prezentarea permisului de conducere, actele mașinii, asigurare etc. Cel puțin la fel de important este să rămâi calm și să nu faci niciun fel de mișcări bruște. În niciun caz nu deschizi portiera și nu te dai jos din mașină.

Oprit prima dată în S.U.A.

Mă întorceam din călătorie către orășelul de plecare (Elkhart, IN) și am ales o rută nordică (I 80) pentru a străbate un pic din Marele Canion. În Colorado era zăpadă duium, dar se circula perfect… până am ajuns la un tunel blocat de căderile de stâncă. În nemărginita mea înțelepciune, am zis s-o iau pe o rută mai joasă (prin Colorado Springs), care trecea prin vestita stațiune Aspen.

În capul meu împușcam doi iepuri pentru că ocoleam problema și aruncam și-un ochi prin Aspen. Aspenul l-am văzut un pic, dar a trebuit să fac cale întoarsă pentru că șoseaua era blocată de căderile masive de zăpadă și semnalizată ca atare.

Am exclus ideea de a căuta cazare în mult prea scumpul Aspen pentru bugetul meu. Am făcut cale întoarsă cu gândul de a găsi un motel mai ieftin prin localitățile învecinate. între timp s-a lăsat noaptea și am reușit să părăsesc frumosul Aspen. La un moment dat, din față venea una din imensele camionete americane cu tot ce putea avea lumini (multe și peste tot) aprinse la fază mare.

Am fost orbit instantaneu, mai ales că aveam deja peste 10 ore la volan. I-am dat un flash scurt de care nu s-a sichisit, apoi a făcut același lucru mașina din spatele meu. La câteva zeci de secunde însă, aceeași mașină a aprins alte lumini… albastre și roșii ale unei mașini de poliție.

Conform instrucțiunilor, am tras cât mai repede pe dreapta, am coborât geamul la jumătate și am așteptat calm cu mâinile pe volan. S-a apropiat de mine o tânără în uniformă de ajutor de șerif cu atitudine relaxată, dar cu tocul pistolului desfăcut și cu mâna în șold, aproape de pistol, ca și cum doar și-ar fi odihnit-o în zona cu pricina.

S-a prezentat frumos și mi-a comunicat pe un ton calm de ce m-a oprit. Orbit de faruri, unduisem ușor cu mașina pe șoseaua înzăpezită și a vrut să se asigure că sunt în regulă. Mi-a cerut permisul, actele mașinii, asigurare și pașaportul pentru că eram străin. Mi-a verificat viza, dreptul de a conduce în State etc. Inutil să precizez că în tot acest timp am stat cu mâinile pe volan și, când mi-a cerut actele, i-am spus unde se află și m-am întins cu calm după ele.

S-a lămurit femeia că nu-s nici băut și nici drogat (m-a și întrebat direct la un moment dat) ci doar foarte obosit și cu ochii roșii de la condus. De altfel, i-am precizat că mă supun oricărui test dacă dorește. N-a dorit, dar m-am ales cu informații chiar prețioase. Pe o bucată de hârtie mi-a scris numele tuturor localităților și toate indicațiile necesare pentru a putea ocoli blocajul din cauza căruia mă învârteam aiurea. De oboseală, m-am cazat la motel în localitatea următoare.

În afară de bilețelul cu pricina am primit și un avertisment (fără amendă, deci) pentru că eram obosit și am mai și dansat un pic cu mașina pe șosea. Cam așa ar arăta o contravenție ușoară.

A doua interacțiune cu poliția americană

A doua zi am pornit din nou la drum, respectând indicațiile șerifesei din Aspen. Doar că un tir FedEx cu remorcă s-a răsturnat și a blocat și el drumul. Coborâți din mașini, contemplam minunăția, iar eu căutam informații despre o posibilă nouă rută.

Șoferul mașinii din spate, care mergea des la Denver (unde avea copii și nepoți) mi-a zis că știe un drum, dar pe care îl evită pentru că, dacă nu e curățat, fără lanțuri nu poți trece. Lanțuri la mașina închiriată nu aveam așa că ezitam și eu și americanul binevoitor.

Între timp apare șeriful zonei, care s-a apucat să se oprească în dreptul fiecărei mașini pentru a indica noua rută (aceeași despre care am scis mai înainte), asigurând pe toată lumea că este perfect curățată de zăpadă și că nu este nevoie de lanțuri (la întrebarea șoferilui din spatele meu). Am întors cu toții în ordine și am mers pe noul drum, care s-a dovedit a fi exact așa cum l-a descris șeriful. De data aceasta am reușit să pătrund către Denver fără alte probleme suplimentare.

Ce m-a impresionat plăcut și la acest șerif a fost faptul că s-a oprit în dreptul fiecărei mașini și, chiar dacă știa că auzisem deja ce avea de comunicat și mă urcasem în mașină pentru a întoarce, s-a oprit și în dreptul meu pentru a-mi da din nou indicațiile și a preciza că imediat ce mă depășește pot întoarce liniștit în șosea.

Oprit pentru a doua oară de poliția americană

Cu o zi înainte de ajunge înapoi în Elkhart, pe I 80 (Interstate 80) încerc să mă orientez din mers pe tabletă cu privire la locul unde urma să iau un viraj de ieșire. În același timp trebuie să fiu atent la semne sau diverse panouri explicative. Deși știam că dacă ai mașină oprită pe banda de urgență trebuie urgent să semnalizezi și să lași o bandă întreagă distanță între tine și ghinionist, cu ochii la motociclistul de la Highway patrol, la tabletă și panouri, fac manevra, dar cu oarecare întârziere.

Imediat motociclistul pornește luminile și sirena și o ia pe urmele mele. Mă prind instantaneu despre ce este vorba, semnalizez și opresc pe banda de urgență. Omul e chiar ca-n filme, cu cizme lungi și pantaloni ca de călărie cu vipușcă, diagonală, ochelari de soare și cască echipată cu microfon.

Repet toți pașii (fereastră deschisă, mâinile pe volan) și-l aștept să vină. Aceeași atitudine pretins degajată, menită să nu provoace, dar tocul pistolului este tot desfăcut, mâna dreaptă tot lejer în șold. Se prezintă și-mi spune imediat motivul opririi înainte de a-mi cere documentele.

Prezint documentele și aștept, cu mâinile pe volan, să fiu verificat (drept de ședere, drept de conducere etc.) ca și data trecută în Aspen. Omul mă vede și-mi spune că pot să iau mâinile pe volan atâta vreme cât nu mă întind după ceva dubios prin mașină.

Îi explic încurcătura în care mă aflam, admite instantaneu că am efectuat totuși manevra, chiar dacă un pic întârziată și decide să-mi dea și el doar un avertisment… având în vedere că fapta nu prezenta o gravitate deosebită. Îmi înapoiază actele și-mi urează drum bun. Din nou scap fără amendă.

Pentru mine, deși părăseam Statele Unite cu două avertismente, interacțiunea cu poliția americană mi s-a părut foarte în regulă, oamenii au fost civilizați, calmi, niciunul nu mi-a servit cearta aia specifică în acea vreme poliției române, ba chiar prezența lor mi-a fost foarte utilă și reconfortantă.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *