Dacă nu ne-au putut îndoctrina în masă Anna Pauker, Dej și Ceaușescu, ce credeți voi că puteți face?

Distribuie articolul pe:

Fac parte din generațiile tot mai des arătate cu degetul. Sunt dintre ăia care au fost Șoim al Patriei, Pionier și apoi UTC-ist. Pentru că învățam bine, deși n-aveam niciun nomenclaturist în familie (mama profă de româna și tata marinar), la un moment dat, prin anii 1980, m-au “pus”, prin vot “democratic” (singura propunere), în careul din curtea școlii, Locțiitor al Președintelui Consiliului Municipal al Pionierilor. Cum ar veni, intrasem de mic în pepiniera de viitori nomenclaturiști. M-au trimis chiar întro tabără gratuită de “pregătire” în care, primele patru ore ale zilei, cel puțin la nivel teoretic, trebuia să fim prelucrați pentru a înțelege, accepta și apoi transmite ideologia comunistă.

Asta în teorie, în practică, peste 90% dintre noi, în cele patru ore, jucam Avioane, ȚOMAPANT (cu pixul pe hârtie ca să nu facem gălăgie), X și 0 și cam orice altceva puteam juca în liniște și cu speranța că vom trece neobservați. Spre norocul nostru, nu se dădeau testări și nici nu eram “ascultați”. Cam toată lumea era conștientă că ne prefacem că facem și că, de fapt, copii și adulți așteptam prânzul și apoi excursia zilnică sau timpul liber pentru jucat un fotbal, citit etc.

Pepiniera defectă

Dintre cei 15-17 Locțiitori de care vorbeam, mai rețin doar o fată, Luminița, care apoi mi-a fost colegă de clasă în liceu. Fusesem “jmecheri” la Pionieri și acum se punea problema cine va fi șeful UTC pe clasă. În capul adulților puteau fi doar două opțiuni valide, eu sau Luminița.

Necazul a căzut pe Luminița. Ea urma să participe la prostiile alea de ședințe. Scăpasem ușor. Era genul de însărcinare pe care n-o puteai refuza, dacă nu voiai să te trezești cu necazuri la viitorul dosar de cadre sau cu probleme pentru părinți.

Vă sună cunoscut cu ceva din zilele noastre? Medicul nu poate refuza vaccinarea fără oprobiul breslei sau să îndrăznescă să-și exprime opinia contrară propagandei oficiale. Deși mai toți au posibilitatea să se “vaccineze la chiuvetă”, mulți refuză să se complacă în această situație și încearcă să reziste. Colegiul Medicilor chiar se gândește cum să-i sancționeze. Așa era și atunci, dacă refuzai sarcinile încredințate de Partid.

Știți ce s-a ales de noi? Luminița a emigrat în Statele Unite imediat după revoluție și este medic. Eu am urmat cursurile Universității Maritime pentru ca să pot “rămâne” în primul port din celebrul vest, fără să mă supun riscurilor trecerii Dunării înot, sau asfixierii în cine știe ce container sau tir.

M-a deturnat “revoluția din 1989” și am rămas aici. Am început deja să-i mulțumesc lui Dumnezeu, Providenței sau cum vreți voi să-i ziceți că n-am mai plecat. Văd că nici pe acolo nu mai obișnuiesc să umble câinii cu covrigi în coadă… ca odinioară. Rămânem să luptăm aici, pe frontul de acasă. Ghinion! Ghinionul vostru!

Cam nasol pentru comuniști rezultatul real al efortului de îndoctrinare, nu?

Aceeași Mărie cu altă pălărie?

V-am spus toate acestea doar pentru a vă introduce în atmosferă pe cei care sunteți prea mici să fi trăit așa ceva sau pentru a vă reaminti celor din generațiile devenite ulterior de sacrificiu. Și la școală ni se prelucrau (în careu cu toți elevii școlii sau la dirigenție) tot felul de texte/teze și alte bălării ideologice, în care comunismul era cel mai cel, restul erau cei mai nenorociți ș.a.m.d. Așadar, nu de diverse tipuri de îndoctrinare sau de stări de aservire unor puteri străine a dus lipsă țara asta timp de cel puțin 300 de ani… cam de la fanarioți până astăzi.

Nici de ticăloși și/sau trădători n-am dus și nu ducem lipsă nici astăzi. Dacă ieri ticăloșeau pentru poziție socială și diverse avantaje, astăzi este despre același lucru, care se traduce tot în bani, cât mai mulți, pentru a crea și păstra privilegii cât mai multe și mai mari. Nimic nou. Am fost acolo și am mai văzut asta deja. Doar moneda s-a schimbat (euro, dolar, bitcoin etc.) și beneficiază de un plus de tehnologie (internet, rețele “de socializare” etc.). S-a trecut doar de la prelucrarea în masă pe cale orală (că în ziare nu citea nimeni nimic până la pagina sportivă sau cea de anunțuri diverse) la noile tehnologii.

De unde vin bancurile când vin?

Era o glumă pe vremea “Epocii de Aur”. Un ins cumpăra în fiecare dimineață Scânteia, se uita grăbit pe titlurile de pe prima pagină și apoi arunca furios ziarul la coșul de gunoi. A făcut asta vreme îndelungată până vânzătoarea s-a hotărât să-l întrebe care-i treaba. Omul i-a răspuns că se uită la decese.

“_ Tovarășe, dar decesele sunt pe ultima pagină!”

“_ Ăla după care mă uit eu sigur apare pe prima pagină.”, i-a răspuns încruntat tipul.

Vremurile alea au fost cele mai productive la capitolul bancuri. De unde vin bancurile când vin? Apoi am rezistat prin cultură. Cele mai bune texte cred că s-au scris în vremurile acelea în care textul era ca o Matrioșkă, pentru a putea trece de cenzură, care la vremea aceea era oficială, la vedere. Știai că există și făcei orice puteai pentru a o ocoli cumva și a fi publicat sau… Azi se numește corectitudine politică.

Ad labam… tristam?

Îmi amintesc cum cineva a reușit să ascundă în bagaje, venind din Franța, Pavilionul Canceroșilor al lui Alexandr Soljenițîn. Altcineva l-a tradus din franceză și apoi a circulat din mână în mână. Tot timpul era vorba de “cineva”, un cineva al cărui nume nu se pronunța niciodată. Mama, tata și cu mine ne-am împărțit sutele de pagini (scrise tot de mână) și am copiat tot textul, tot de mână (nu “ad labam”, care sună foarte latin în capul trist al lui Ghiță Rujatul de la armată, dar care înseamnă cu totul altceva (sic!) și are legătură cu latina cum are și “furculision” cu franceza).

Dacă făceai rost și de suficient “indigo”… erai cel mai tare. Puteai da mai departe un exemplar, fără teama că nu se va mai întoarce sau se va deteriora. Acesta era un fenomen frecvent în acele vremuri și tinde să redevină realitate în aceeași țară, România, în care par să mai aibă loc doar traduceri ale scriitorilor ultra corecți din punct de vedere politic.

Noroc că, între timp, avem suficiente copiatoare și procesul va dura mult mai puțin și, oricât s-ar împotrivi noii cenzori, “procedura” va continua și, cine este interesat, va găsi mereu căi pentru a ocoli propaganda oficială. N-au reușit atunci să ne împiedice, acum chiar n-au nicio șansă.

Adio “microfon”, marș la triere

Sigur că trebuia să fii atent ce și cu cine vorbești, cui îi spui bancurile alea “subversive”, cui îi împrumuți textele alea etc. Riscul era atunci să te salte Secu sau să fii porcăit prin cine știe ce ședință de partid, concediat și trimis pe unde și-a înțărcat dracu’ iapa, sărit perpetuu de la promovări, repartiții de locuință și alte asemenea. Repet, asta dacă scăpai de partea cu săltatul, care putea avea alte consecințe (dispariția fizică, muncă silnică etc.).

Azi încă nu au ajuns la faza aia, dar nici mult nu pare să mai fie. Arafat ar tăia “microfonul” (deocamdată, apoi urmează maul?), Cîțu depune azi în Parlament o lege care să le permită să ne “trieze”. N-a precizat dacă trierea va avea loc înainte de a ne urca în vagoanele alea de vite sau la intrarea în lagăr. Vom vedea în Proiectul de Lege (PLX).

Glumele care prevestesc…

Dacă aș fi (Doamne Ferește!) în locul celor menționați aici și nu numai ei, m-ar îngrijora foarte tare faptul că poantele și poreclele la dresa mea s-au înmulțit teribil.

Lui Arafat i se spune tot mai des Arahat sau ArabFat, cacofoniile realizate intenționat, folosindu-se numele lui Vasilică Cîțu (sic!), tind să fie acceptate fără crâcnire chiar și de cei mai aprigi “polițiști ai gramaticii” de pe internet, colonelu’ e mai cunoscut drept Ghiță Rujatul care practică “ad labam tristam” (expresia completă și originală) sub păturica roz și exemplele pot continua.

Niciunul din ăia pe seama cărora se făceau astfel de glume n-a sfârșit-o prea bine în țara asta. Totul a fost mereu o chestiune de timp, timp determinat de măsura răbdării românului.

Suntem aceiași

Așadar, ăștia de 45+ suntem aceiași cu ăia care stăteau în careu și ascultau disciplinați tâmpeniile propagandiștilor vremii respective. Suntem tot ăia, care am stat în frigul lui Ceaușescu și înțeleg că bucureștenii și timișorenii tocmai au parte de un remember și, în curând, mulți nu vor mai putea plăti facturile. Mi-o amintesc pe mama plângând sub plapumă cu pături puse peste, îmbrăcată cu mai multe rânduri de haine și cu 2-3 perechi de șosete sub ciorapii de lână …împletiți tot de ea.

Primeam electricitatea cu porția și studiam la lumânare sau lampă. Care este diferența dintre un regim care nu-ți furniza agent termic sau electricitate și regimul în care nu ți le mai poți permite?

Am stat la cozi doar pentru că vedeam că s-a format o coadă (fără să știm ce “s-a băgat”). Care-i diferența acum, când tot felul de chestii (din ce în ce mai nocive pentru sănătate) stau prin galantare, dar din ce în mai puțini români și le pot permite? Îmi amintesc un parlamentar PNL (Florin Roman este aici?), care agita acum 2 ani o sticlă de ulei de 4,70 lei, care acum ne explică ce bine trăim (din nou) când ea a sărit de 8 lei?

Suntem tot ăia care copiam și distribuiam texte considerate “subversive” de către regim, spuneam poante pe seama lor chiar cu riscul unor consecințe nasoale. Și acum facem la fel. Acum mult mai la vedere.

Eram în stare să discernem între propaganda comunistă și realitate, ne-am făcut iluzii și am sperat la o “țară ca afară”, atunci când afară însemna libertate. Această capacitate de a discerne nu ne-a părăsit, chiar dacă o vreme ni s-a servit iluzia libertății de tranziție. Constat că este ca mersul pe bicicletă, care nu se uită niciodată. Nu-i așa?

Tot ca la noi

Același mecanism de a distinge și de a respinge propaganda ne funcționează și acum. Aceleași lipsuri le avea sistemul medical, atunci subfinanțat, acum miliardele sunt sifonate sub diverse pretexte. Atunci Partidul ne voia cât mai mulți și interzicea avorturile. Așa atinsesem 22 de milioane de români în interiorul granițelor. Acum Partidele (de fapt unul singur, Partidul Securiștilor de Pretutindeni, împărțit în denumiri diverse pentru a întreține show-ul) ne vrea cât mai puțini și cât mai împrăștiați prin lume.

Noi, românii, de la fanarioți și până astăzi, ne-am obișnuit să nu avem încredere în Stat, care nu ne-a arătat vreodată că ne vrea binele, ci doar supunerea și rezultatul muncii noatre. Uneori ne-am răsculat, poate mai rar decât alte nații, dar porția de gloanțe sau săbii ne-am luat-o oricum, iar rația de sânge pe centimetru pătrat de glie am tot donat-o.

Spre deosebire de vest, noi n-am avut parte de nici măcar câteva decenii de liniște și bunăstare. Statul nu a slăbit jugul, iar când a lungit lesa, pentru a ne crea iluzia de libertate, noi tot săraci și în nevoie am fost.

O delegație de experți ai OMS ajunge în România

Experții vieții vin să înțeleagă de ce medievalii nu se “vaccinează”. Un motiv, respins de propagandă, ar fi că știința aia adevărată, care pe vremuri funcționa cu probe nu cu lozinci, încă nu a creat unul. Punct!

Alte motive ar mai fi că, tot OMS-ul, a prezis că “aviara gripa” (ca să-l cităm pe clasicul în viață Boc) va ucide milioane de români. N-a făcut-o. Doar a fost folosită ca pretext să se ucidă păsările din gospodăriile de subzistență ale românilor, la fel ca și pesta porcină.

Între timp, deși nediscutată și aproape neștiută, o lege în vigoare stipulează că românul nu mai poate crește mai mult de 4 porci în gospodărie și nici pe aceia pe care-i are nu mai are voie să-i prăsească. Rezultatul, ai sau n-ai venituri, trebuie să cumperi de la supermarket (tot felul de francize au început să se înmulțească și în mediul rural) boală mișto ambalată. Partidul ne vrea complet dependenți de el și, când ne interzice accesul în supermarketuri (pe motiv de injectare astăzi), să putem crăpa liniștiți la locurile noastre.

Și despre covideală și “vaccinurile revoluționare” OMS a zis multe, despre care nu-i place să-și amintească lumea. Inițial erau 100% sigure. Până au început să moară oameni. Unele țări au raportat decese și efecte adverse. România, până acum câteva săptămâni, raportase 0 (ZERO!). Cel mai rezistent popor! Poate că pentru asta au și venit “savanții” de la OMS. Să vadă cu ochii lor singura țară din lume în care nimeni n-a murit de la vaccin și singurul popor care nu prezintă efecte adverse.

Din 100% sigure, serurile cu pricina au devenit doar eficiente, apoi, pe măsură ce decesele și efectele secundare grave s-au înmulțit (oficial, nu la noi ci la alții), au socotit potrivit să afirme cinic că beneficiul întrece riscurile.

Același OMS ne-a zis că prin injectare îi protejăm pe cei dragi, pentru că injectatul nu transmite virusul, apoi au zis că transmite, dar de nu știu câte ori mai puțin. Astăzi s-a cam lăsat liniștea și pe subiectul ăsta. Injectat sau nu… Mă opresc aici.

Acum vin să se lămurească de ce n-au putut convinge medievalii și poate ne mai donează și niște medicamente, pe care ei le utilizează cu succes de un an, dar pe care Statul nostru, care vrea să ne impună încrederea cu Poliția și Jandarmii, nu le-a achiziționat și nu le-a aprobat în tot acest timp dar pe care, vecinii noștri unguri, despre care se tot pomenește, le produc în 3 (TREI) fabrici și le eliberează GRATUIT, pe bază de rețetă de la medicul de familie.

Lipsa de încredere în instituții

Mai sus sunt prezentate motive pentru care instituțiile interne și internaționale și-au pierdut de mult credibilitatea. Și exemple ar mai fi. Predicțiile ONU cu privire la schimbările climatice vă spun ceva? Rasa umană trebuia să piară prin 1989. Suntem tot aici.

Dubla măsură este un alt motiv pentru care nu putem avea încredere în voi. Când Curtea Supremă din Germania a hotărât că legea germană are întâietate în fața deciziilor europene a fost liniște. Când polonezii au decis de curând același lucru… se prăvale furia neomarxistă bruxeleză peste ei.

Din cauză de corupție (reală) noi ne luăm zilnic bombeuri în figură. Ați văzut bruxelimea să se isterizeze și să ia aceleași măsuri împotriva Olandei (spălarea de bani din bănci) sau împotriva Austriei, al cărei cancelar a fost forțat de foarte curând să demisioneze… din motive de corupție? Dar împotriva Germaniei, al cărei Președinte a demisionat cu ceva ani în urmă… tot pentru corupție?

Ne(-)am săturat

Dacă spun acum că n-aveți voi destui securiști, polițiști și jandarmi, care să ne oblige să ne supunem, le măriți iar numărul? Nu știu cum e la securiști, dar știu că majoritatea polițiștilor și jandarmilor refuză injectarea și, mai nou, chiar să exercite presiuni asupra populației, folosindu-se de aberațiile voastre pseudojuridice, care încalcă flagrant Constituția. Unde s-o fi ascuns abuzul în serviciu în ăștia 2 ani?

Au mai rămas doar câțiva zeloși care să participe la circul mediatic. Peste tot în lume există ticăloși care ar face orice pentru o avansare în grad sau divese avantaje. Nici ticăloșia, nici prostia și nici hoția nu s-au inventat în România.

Ne(-)am săturat să ne disimulăm comportamentul pentru ca regimul să nu ne ia la ochi.

Ne(-)am săturat de ticăloșii noștri, nu ni-i mai trimiteți și pe ăia de talie internațională.

Ne(-)am săturat să (vă) mințim sau să ne mințim între noi, doar ca să nu avem parte de consecințe. Nimic clădit pe minciună, chiar și pe cea “utilă”, nu dăinuie. Nu cu minciună ne luăm țara înapoi și nu cu minciună putem clădi ceva durabil, care să nu mai îndrăznească vreodată să încerce să ne învrăjbească.

Să nu fie nevoie să vină o zi…

Putem declanșa o GREVĂ GENERALĂ, care să vă trezească la relitate și/sau să vă măture. Vremea pentru apelurile la rațiune a trecut. Doar “Bărbosul” vă mai poate schimba cumva, dacă va considera de cuviință, înaninte de a fi prea târziu pentru voi.

Sper să nu fie nevoie să vină și ziua în care iubitorii sportului din țara asta să se strângă, cu echipamentul specific sportului preferat (golf, hochei, oină, săpat, prășit etc.), pe la locurile din care vă bateți voi joc în mod tradițional de noi: Cotroceni, Victoria, Casa Poporului și alte obiective de interes (mai mult sau mai puțin) turistic.

Nu vă fie frică pentru că și ăștia pică!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *