Campanie de (dez)informare?

Distribuie articolul pe:

Știu că, încă din titlu, conform dogmei și apucăturilor Cultului Culților, Secta Martorii lu’ Covid, mi-am pierdut deja dreptul la opinie, tratament în spital în caz de Doamne Ferește etc. De călătorii nici n-ar mai trebui să aduc vorba.

Zic și eu ce urmează să zic cu gândul că, cine știe, poate catadicsește careva să ne mai lumineze și pe noi ăștia un pic mai eretici d.p.d.v. medical.

Precizare

Nu sunt un antivaccinist. Consider vaccinarea ca pe un drept pe care pot să-l accept sau să-l refuz după cum consider de cuviință. Îmi dau dreptate tot felul de tratate internaționale semnate de România și legile țării al cărei cetățean sunt. Sunt cu toate vaccinările la zi, atât eu cât și copiii mei.

Nu voi refuza niciodată un vaccin care a trecut prin TOATE fazele de testare și care se adresează unor boli grave (polio, malarie, difterie etc.) , care nu au tratament eficient. Nu mă uit chiorâș la cei care o fac. Nu este treaba mea. Mă uit urât la ăia care trag de mine hăis sau cea (vaccinează-te/ nu te vaccina).

Nu mă vaccinez antigripal deoarece am avut experiențe triste cu acest tip de vaccin și nici nu-i văd rostul. În ceea ce mă privește, am bolit mai puțin sau deloc atunci când nu m-am vaccinat. Am alte metode pentru a mă feri de gripă (n-am mai pățit-o de -8 ani) sau care dau randament la mine în cazul în care o contractez.

Definiții pentru imunitate, imunizare, imun, vaccin…

Aș vrea să începem prin a reciti definițiile cuvintelor folosite în acest context medical. Toate definițiile sunt extrase din Dicționarul Explicativ al Limbii Române, girat de Academia Română. Acesta este documentul de căpătâi.

IMUNITÁTE s. f. 1. Rezistență a organismului față de acțiunea agenților patogeni sau a produșilor toxici ai acestora.

IMUNIZÁ, imunizez, vb. I. Tranz. și refl. A face sau a deveni imun în urma unui tratament sau prin faptul că a avut în trecut aceeași boală la care este expus în prezent. – Din fr. immuniser.

imunizaresf [At: DA ms / Pl: ~zări / E: imuniza1 Proces prin care un organism devine nereceptiv la o boală microbiană în urma unui tratament sau a faptului că a avut în trecut această boală.

IMÚN, -Ă, imuni, -e, adj. Care prezintă imunitate; care nu poate contracta o anumită boală infecțioasă. – Din fr. immun, lat. immunis.

VACCÍN, vaccinuri, s. n. 1. Produs biologic preparat din germeni patogeni sau din secreții microbiene, care se administrează prin injecții sau pe cale bucală unui om ori unui animal în scop preventiv (pentru a căpăta imunitate împotriva bolilor infecțioase) sau curativ.

Nedumeriri

  1. Mi-ar prinde bine să știu, cred că și oricui altcuiva, dacă, din puctul de vedere al Președintelui României, Guvernului României, Parlamentului României, Comandantului Acțiunii – Raed Arafat, Comitetului Național pentru Situații de Urgență, Ministerului Sănătății, Comitetului Național pentru Coordonarea Vaccinării Anti-Covid19 și toate celelalte comitete și comiții, definițiile de mai sus mai sunt valabile sau și-au schimbat sensul noaptea ca hoții.
  2. Dacă da, serurile (indiferent de producător) prezentate și cărora li se face reclamă (deși știam că există o lege împotriva acestui tip de accțiune) se încadrează în definiția vaccinului? Poate că da.
  3. Deși producătorii nu pretind imunizarea ci, cel mult, contractarea unei forme mai ușoare a bolii, de ce se folosește în capaniile radio-tv cuvântul imunizare, care ar însemna că imunizatul “, prin vaccinare, nu poate contracta o anumită boală infecțioasă”?
  4. De ce se pretinde că prin acest procedeu se va împiedica răspândirea virusului, deși producătorii spun clar că “nu se cunoaște impactul vaccinarii asupra răspândirii virusului SARS- COV 2 în comunitate”. CNA mai este aici, în România?
  5. EMA (European Medicines Agency) spune clar că nu se știe dacă vaccinarea va întrerupe circulația virusului în colectivitate, deci nu se știe dacă persoanele vaccinate vor purta și vor transmite virusul în colectivitate.
  6. De ce s-a considerat necesară o campanie agresivă pro-vaccinare în locul obligației legale de a prezenta o campanie de informare?

Sigur și eficient?

În toate reclamele, serul, pentru care se utilizează cuvântul vaccin (poate corect, poate nu) este prezentat ca fiind sigur și eficient. Din această afirmație decurg alte întrebări la care noi avem dreptul la un răspuns, iar pentru autorități constituie o obligație. CNA are chiar în fișa postului să analizeze aceste reclame, chiar dacă sunt botezate campanii de interes public.

  1. Dacă este sigur și eficient, de ce producătorii au solicitat, iar autoritățile au acordat (legal?) imunitate în fața eventualelor acțiuni juridice.
  2. Este adevărat că că pentru a confirma eficacitatea și siguranța vaccinului Comirmaty, DAPP trebuie să depună raportul final al studiului clinic în decembrie 2023? Asta nu înseamnă că, de fapt, avem de a face cu un studiu clinic, care va stabili în 2023 atât cât de sigur este, cât și eficiența acestuia?
  3. Au sau nu autoritățile obligația de a solicita consimțământul informat al cetățeanului pentru participarea la acest studiu clinic aflat în  desfășurare?
  4. De unde știți cât de sigur sau de eficient este serul în condițiile în care acesta a primit doar o autorizare condiționată de punere pe piață, care este provizorie?
  5. În vaccin sunt prezenți doi excipienți, care nu au mai fost folosiți niciodată și pentru care nu există date de siguranță, motiv pentru care DAPP trebuie sa furnizeze date suplimentare în lunile ian, aprilie și iulie 2021?
  6. De ce vaccinul este recomandat ca sigur inclusiv bolnavilor cronici, care au o medicație permanentă, deși în prospectul vaccinului Comirnaty se menționează clar faptul că nu s-au studiat interacțiunile cu alte medicamente? Mai mult, la teste au fost admiși doar voluntari sănătoși.
  7. La teste au fost admiși numai voluntari sănătoși. Deci, nimeni nu stie, de fapt, cum va reacționa un bolnav
  8. De ce se recomandă și vaccinarea persoanelor care au trecut prin covid din moment ce nu se cunoaște  interferența anticorpilor dobândiți natural, prin boală, cu vaccinarea?
  9. Avem habar (s-a făcut un studiu?) care este procentul celor care au dobândit imunitate naturală trecând prin boală?
  10. De ce miile de racții adverse sunt trecute sub tăcere? Nu cumva aveați obligația să informați cetățenii cu privire la existența acestora?
  11. De ce decesele post vaccinare sunt trecute la alte cauze atâta vreme cât un bolnav cronic pozitiv era trecut automat (fără autopsie) la decedați din cauza Covid?
  12. Cât de sigur poate fi considerat un vaccin pentru nu s-au făcut studii de genotoxicitate (capacitatea de a genera mutații genetice) și nici de carcinogenitate (capacitatea de a induce cancer)?
  13. Conform legii, avem de a face cu o reclamă înșelătoare sau cu o infracțiune legată de dezinformarea cetățenilor?
  14. Crede și nu cerceta?

Oricât se încearcă ignorarea acestor aspecte și chiar mușamalizarea lor ele vor continua să existe și vor produce efecte. Cât de mari sau cât de mici vom ști doar după ce va trece suficient timp de studiu și doar dacă acesta se va face cu onestitate. Altfel, vom avea tot atâta habar ca și până acum sau tot atât habar câți oameni au fost cu adevărat afectați de covid.

Oricum scopul acestui articol nu este nici opunerea la vaccinare nici un îndemn la. Constat doar că guvernele se comportă ca niște elite, care cred că știu și hotărăsc ele ce e bine și ce e rău, fără a informa și fără a consulta beneficiarii acestui act. Până când? Până când le vom permite!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *