Constanța dimineața (2)

Precizare: fotografia a fost făcută cu telefonul, în zona Casa de Cultură, după ce am oprit mașina pe dreapta.

Aveam bunul obicei să folosesc transportul public. Sunt trei săptămâni de când nu o mai fac. Ard benzină zilnic pentru a ajunge la locul de muncă. Am o tuse tabagică și o sinuzită. Dimineața, hornul mai trece pe modul autocurățare cu o tuse scurtă sau un strănut, mai ales dacă este mai rece afară, iar eu am sprintat pentru a nu pierde autobuzul.  Săptămâna trecută, fiica mea  a tușit ușor în autobuz și toți de lângă ea au coborât la stația următoare. Cred că pe mine mă băgau direct în carantină.

Așadar, consum benzină zilnic. Încălzirea globală și-a luat o pauză, Gretta este-n carantină. Îmi bag fizicul silfid în hibridă și pornesc pe străzile aproape pustii. La postul de radio pomenit ieri rulează aceleași două reclame despre care vorbeam (bilele de jad și bronzarea) .

Străzile par pustii, dar, în intersecții, lucrurile sunt destul de complicate. Semafoarele sunt pe galben intermitent, deși transportul în comun funcționează, deși sunt oameni care trebuie să se prezinte la muncă și folosesc autoturismele personale, dacă tot ni se cere să nu ne expunem aglomerației. Încă de ieri, un autoturism a fost dat peste cap la propriu într-o intersecție. Casc ochii cât pot de bine.

Azi pare ceva mai multă agitație, dar nu cu mult. Până la urmă, șoferii din intersecție au reușit să se înțeleagă cumva cu privire la care cum trece, până să aterizez și eu în această dilemă, și totul se încheie cu bine.

Încă n-am văzut militari pe străzi, dar atmosfera îmi amintește cumva de 20-22 decembrie 1989 cu un TVR multiplicat de multe ori, iar mesajele alea alarmiste citite în direct pe post seamănă tare cu toată agitația feisbucistă cu leacuri minune, izolaționiști, negaționiști, alarmiști etc. Voi n-ați observat cum s-au înmulțit websiturile alea cu news în coadă de care n-a auzit nimeni niciodată, habar n-ai cui aparțin și cine semnează „articolele”?

Eu încă mai sper să iasă ceva bun din toată tevatura asta din care, cu certitudine, nu vom ieși la fel cum am intrat. Până atunci, deși merg zilnic la lucru pentru că trebuie, zău că nu mă simt nici pe baricade, nici în linia întâi, a doua etc.

N-ar fi rău să mai ieșim din logica asta beligerantă. Deocamdată sunt niște zile mai ciudate și atât. Dacă situația se va complica, zilele acestea vor părea concediu în Tenerife într-o zi ploioasă, când nu ieși din casă.

Calm, dragilor. Important este ca fiecare să-și facă datoria și să rămână om… cu mințile la locul lor.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.